Eu sunt Malala – Malala Yousafzai si Chistina Lamb

Am ocolit cartea asta cat de mult am putut, mai ales dupa citirea Coranului, care oricum mi-a lasat un gust amar.

Continua sa fie peste puterea mea de intelegere aproape orice se intampla in aceste zone de continuu razboi, crime, pedepse si razbunari. Mi se face pielea de gaina cand aud cum sunt tratate femeile in unele parti ale globului. Si intotdeauna cartile sunt scrise cu: “nu la noi, dar in alte familii femeile sunt batute zi de zi si apoi puse sa gateasca si sa etc etc”…

Malala este un caz si mai dificil. Este un copil, o fata copil chiar, care este impuscata in cap de la distanta mica de catre talibani doar pentru ca a avut curajul sa sustina public dreptul la educatie pentru fete.

Cartea e amara. Asa cum banuiam de la inceput.

Maria cea fara de moarte – Gaby Michailescu

A venit toamna si, probabil, ma retrag si eu la casa mea, unde e cald si bine si, din cand in cand, ma intorc la traditiile noastre, vechi si dragi. In acest sens, cumpar numarul de septembrie al revistei Historia si primesc aceasta carte despre viata Mariei Tanase, diva din mahalaua Caramidarilor, scrisa de Gaby Michailescu, impresarul si prietenul ei apropiat.

Cartea a fost o surpriza. Am regasit in ea Bucurestiul de alta-data, tara noastra de acum aproape 100 de ani cand inca aveai pleosnite in paturile de la hotel. Desi nu este scrisa cronologic, nu deranjeaza. Maria este prezentata ca o doinitoare extraordinara, vesela, empatica, mereu dispusa sa ajute pe oricine cu orice pret.

Aflam despre oribilitatile facute de rusi in timpul razboiului, despre inchisorile comuniste reci si goale, despre interventiile securitatii in orice lucru care placea si care aducea faima. Au considerat-o chiar spion american si au incercat sa-l convinga pe Gaby sa o toarne lor, de cate ori putea.

S-a casatorit cu Clery Sachelarie, si el suficient de bogat, insa lenes nevoie mare, pe care l-a ingrijit toata viata. Dezgustul fata de orice barbat care aparea in viata ei ma face sa inteleg ceea ce pana la urma Gaby insusi recunoaste: o iubea. Cu toata fiinta lui!

CItesc mai departe, iubesc Bucurestiul vechi si viata de atunci, mi se pare atat de frumoasa fata de a noastra, cand totul se intampla atat de repede incat nu mai ai timp nici sa mirosi florile pe care le primesti cadou.

Intamplari peste intamplari din viata Mariei mi se deruleaza prin fata ochilor, alti artisti care si-au impletit drumul cu ea sunt si ei prezentati, totusi…cartea mi se pare despre el, despre Gaby. Cum el a facut, cum el a gandit, cum el a lasat, cum el a sprijinit….

Totusi, cartea este scrisa frumos. Maria a fost pasarea maiastra a cantecului romanesc, cu un suflet mare de tot si cu o priza la public cum rar au mai avut alti cantareti romani pana astazi!