O surpriza, as zice. Nu-mi amintesc pe unde am citit cum ca ar fi pacat sa nu citesc cartea. Si-am citit-o.
Un pic dura in limbaj, dar inghitibila. Scrisa usurel, incetisor, cu chef de un pahar de vin rosu si o lumanare aprinsa. Prezinta Bucurestiul studentesc din anii `90, satul romanesc si orasul de provincie. In functie de varsta pe care o ai, te regasesti sporadic in carte, fara doar si poate. Si razi, razi mult. Imi trebuia o carte care sa ma faca sa rad. Mi se pare ca iti trebuie ceva talent, zic, sa-l faci pe cititor sa rada.
Asa ca felicitari, Liviu Iancu, mie mi-a placut cartea ta!
O carte despre folosirea algoritmilor in zilele noastre, cu bune si cu rele. Automatisme, inventii moderne, design ciudat, politica si alegeri, instante de judecata, medicina, automobile autonome, infractionalitate, terorism, arta, toate au influente, sunt conduse, ajutate sau ingenuncheate de algoritmi.
O carte explicata frumos si buna, as zice, ca start pentru cei care vor sa studieze mai departe algoritmi.
Mai, n-as fi zis. Adica, am cumparat cartea de la un targ de carte absolut la intamplare, si am inceput sa o citesc avand asteptarile foarte jos.
Insa m-a uimit, sincer, pentru ca m-a tinut acolo legata de nenea asta, doctorul din vreme de razboi, si de trairile lui.
Il face fericit pe tatal sau numai pentru foarte putin timp, sperand ca in sfarsit fiul lui ajunge pe campul de lupta, pe front, si se va intoarce erou. Insa nu, Lucius nu are asemenea pasiuni. El vrea sa fie doctor si cu asta basta, deci va pleca pe front ajutand soldatii sa se refaca dupa batalii.
Lemnowice este satul in care ajunge, intr-o biserica transformata intr-un spital de campanie, unde, impreuna cu o calugarita, incearca sa puna totul pe picioare. Nu are curajul sa ii spuna ca de fapt el inca nu este doctor, ca ar fi vrut numai sa devina si frontul i se paruse o idee buna sa arda niste etape in drumul lui catre culmi.
Invata tot ce poate de la Margarete, cum sa amputeze picioare, cum sa curete rani, cum sa ii ajute sa mearga sau sa manance, totul sub masca “sunt inca timorat, frontul nu ma face sa ma simt relaxat”. Devine un medic din ce in ce mai bun alaturi de ea, dar ramane impresionat doar de bolile psihice ale soldatilor, acolo isi da cel mai tare interesul, incearca experimente de combinatii de pastile ca sa ii poata ajuta si se intreaba mereu ce alte surprize ii poate aduce creierul uman.
Pana intr-o zi cand ramane oripilat de ofiterii care trec prin spitalele de campanie sa-si recupereze soldatii, fortandu-i sa puna pe ei uniforma si sa plece din nou pe front, desi sunt vizibil inca nerefacuti dupa ranile suferite. Atunci intelege ca nu se poate opune sistemului in derulare, ba mai mult, trebuie sa se alinieze lui. Experienta incepe sa devina sumbra insa, alaturi de Margarete, totul este mult mai usor.
Ea insa decida sa se ridice impotriva ofiterilor si joaca o sceneta care sa ii indeparteze de spital fara sa mai intre in el, insa experienta o lasa cu cicatrici adanci pe fata, langa ochi. Cere sa fie cusuta imediat, desi stie ca se poate infecta foarte usor, numai ca sa poata sa aiba grija de pacienti. Lucius o coase, insa Margarete sufera trei zile de temperatura foarte inalta, si acesta este momentul in care Lucius se indragosteste de ea. Incep o relatie ascunsa de care se bucura cat pot ei, insa atunci cand Lucius se hotaraste sa o ceara in casatorie, ea dispare din spital.
Incepe o cautare asiduua a ei, care il impinge pe Lucius in mijlocul unei batalii, de unde nu mai apuca sa se intoarca la spitalul sau, si este repartizat la un spital – tren, unde este avansat in grad si platit mult mai bine, la cateva zeci de kilometri de Lemnowice .
Urmeaza alte cateva intamplari, mai dragute sau mai putin dragute, dar pot spune ca este o carte care m-a relaxat si pe care am decis sa o pastrez in biblioteca.
O carticica interesanta despre cum roboteii or sa ne invadeze planeta si or sa ne fure locurile de munca si cum noi o sa avem timp pentru alte lucruri cum ar fi sa pictam si sa desenam si sa cantam si o sa fim niste mega artisti ocupati in principal de lucruri pe care roboteii nu or sa le poata face niciodata si cum nu o sa mai fie coada la posta si nici macar o tanti care sa ne supere acolo.
