Pai nu banuiam eu bine dupa ce am citit Benoni ca Rosa va reveni in bratele lui?
Ce m-a enervat insa la culme este ca imi doream nespus ca povestitorul sa fie Rosa, sa inteleg si eu o data pentru totdeauna cum gandeste. Dar ar fi fost prea simplu pentru Knut Hamsun, asa ca s-a gandit sa ne introduca un personaj nou, un student, Parelius, care-si baga coada peste tot si devine ochiul critic al tuturor celorlalte personaje. Vesnic indragostit de Rosa.
Apare si baroneasa, fiica lui Mack, peersonaj ciudat si greu de inteles, rautacioasa.
Rosa se casatoreste cu Benoni si fac un baiat, desi niciodata nu mi se pare ca s-a dedicat intru totul sotului ei. Traieste o trauma cumplita cand afla ca fostul sot de fapt nu murise, ci doar fusese alungat cu bani de catre Mack, insa intalnirea cu el o face sa inteleaga ca el nu ii impartaseste grija incomensurabila.
Benoni ramane putred de bogat, desi pe parcurs mai pierde din avere, din cauza lui Mack. Lucrurile insa intra pe fagasul normal si romanul se termina intr-o nota relativ pozitiva, cu botezul celui mic.
Sigur, o recomand. O carte scrisa frumos.