Tolstoi spune despre Cehov ca nici el, nici Dostoievski, nici Turgheniev, nici Goncearov nu au putut scrie ca el, pentru ca Cehov e Puskin in proza.
Incep chiar cu nuvela “Doamna cu catelul”, o traire intensa de relatie in afara casniciei, la distanta, intre Anna Sergheevna si Dimitri Dimitrici. End of story. 30 de pagini.
“Salonul nr. 6” – aici am intalnit o tehnica literara des intalnita in romanele politiste, mai ales, rasturnarea intrigii sau rezultatul surpriza. Schimbare de destin. Trebuie sa recunosc ca m-a prins Cehov cu personajele lui mai putin intregi la cap din salonul nr. 6, aripa de nebuni a unui spital uitat de lume.
Dupa introducerea in curtea spitalului si prezentarea salonului cu pricina, Cehov incepe sa ne introduca personajele, unul cate unul, insa legati suntem din primele pagini de anxiosul Ivan. Dupa ce continuam firul epic, dam de doctorul Andrei, pe care nu-l apreciem, evident, pentru ca nu se apreciaza nici el. Si, usurel, ni-l fura pe Ivan din rolul personajului principal si se afunda el in rol, nelasandu-ne timp sa regretam prea mult. Si ni-l readuce in fata ca personaj secundar, sustinator infierbantat al declinului doctorului Andrei, care, cu sau fara voia sortii, este considerat “razna” si impins din bratele “prietenilor” direct in salonul nr. 6, unde in sfarsit intelege drama pacientilor si moare, a doua zi, de un avc. Buna treaba, Cehov!
“Zvapaiata” – povestea trista a Olgai, casatorita cu doctorul Dimov, amanta pictorului Reabovski, neinteleasa pana in ultima clipa a vietii sotului ei, care moare tanar de difterie. Si caruia ii promite ca se va uita la el de acum inainte ca la o icoana, cu smerenie si sfanta adoratie. Prea tarziu, Olga, prea tarziu.
“Calugarul negru” – Andrei, un schizofrenic in formare din cauza surmenajului excesiv, decide ca e vremea sa se retraga la mosie pentru o perioada de liniste, insa primeste invitatie de la Tania sa mearga pe mosia tatalui ei, lucru pe care il primeste. Horticultor inrait, tatal Taniei de fapt il convinge sa se insoare cu aceasta, din frica exagerata pe care o avea pentru a nu pierde toata munca investita in fata unui ginere care nu ar fi apreciat mosia la adevarata ei valoare. Insa, in acest timp, incep sa ii apara vedenii, cea mai pronuntata fiind aceea a calugarului negru, cu care filosofa de care ori ramanea singur. Tania il prinde de mai multe ori vorbind cu nimeni, si declara ca totul incepe sa devina prea ciudat, mai ales ca Andrei incepuse sa-l urasca chiar pe socrul sau, pe care pana atunci il stima.
Accepta un tratament, se despart insa si dupa doi ani de simtit bine, in timp ce era deja in alta relatie, lui Andrei ii reapare calugarul negru. Toata perioada in care calugarul negru nu a mai venit, Andrei nu s-a mai simtit geniu, nici frumos, tanar, fericit. Cand insa toate astea au revenit o data cu calugarul, Andrei a simtit cum ii tasneste din gura un val de sange si s-a stins, cu gandul la Tania, pentru ca al sau corp firav nu a mai putut face fata geniului.
“Casa cu mezanin” – nu prea importanta.
“Mujicii” – intamplarea care ne explica de ce intoarcerea taranului rus inapoi in sat nu mai este posibila, in mizeria si betia din care de-abia asteptase sa plece. Nikolai se intoarce impreuna cu familia, de la Moscova, in casa parinteasca, din lipsa banilor, si moare in alta mizerie, in singura camera in care traiau toti, intr-o saracie lucie.
“Acasa” – Vera revine in stepa copilariei ei, la mosie, unde mai traiau doar bunicul si matusa. Incepe curand sa o ia razna, in lipsa unei vieti pline, si, intr-un final, accepta propunerea matusii de a se casatori cu doctorul si ajunge mutata la uzina, unde acesta avea cateva actiuni. Completeaza cumva nuvela “Mujicii”, intarind ideea ca intoarcerea acasa nu este posibila.
“Agrisul” – poveste fratelui lui Ivan, Nikolai Ivanici, ajunge spre finalul vietii sa isi cumpere o mosie si reuseste sa traisca in “nobilime” ultimii lui ani. Mai conta? “Traiul dus in imbuibare si trandavie dezvolta in om ingamfarea cea mai nerusinata”.
“Omul in carapace” – In legatura de personaje cu Agrisul, Belikov, prietenul lui Ivan, e sfatuit sa se insoare. Freamatul alegerii il cuprinde brusc si ii intarzie decizia. Intr-o altercatie cu fratele Varenkai pierde si respectul acesteia. Apoi, peste o luna, moare.
“Arhiereul” – moare 🙂 si arhiereul….
“Logodnica” – descrierea framantarilor adolescentine despre maturitate si casatorie.
Si cam atat. O culegere foarte interesanta de proza a lui Cehov. Un scris frumos! Preferata mea, “Salonul nr. 6”.