O pauza cu o carte de copii e oricand binevenita.
Vuieste Facebook-ul de recomandari de romane grafice. Benzile desenate nu mi-au placut niciodata, si, in capul meu, oricum erau pentru baieti, cele mai multe dintre ele.
Dar cand am vazut acest roman grafic, am zis DA, TREBUIE. Pentru ca m-a impresionat povestea fetei asteia. Pentru ca imi place Amsterdam-ul si m-as muta acolo. Pentru ca am simtit energiile din casa in care oamenii astia au stat ascunsi de nazisti atata timp. Si pentru ca mi-a placut filmul “The Fault in Our Stars”, in care ma regasesc de fiecare data cand il vizionez. Plang mereu cu Hazel Grace si Augustus. (“That`s the thing about pain. It demands to be felt”.)
Si interpretarile cinematografice ale jurnalului sunt absolut frumoase.
Asa ca l-am cumparat pentru cele doua minunate fiice pe care le am. Evident, eu am fost singura care l-a citit, cel putin pana acum. Cartea o cunosteam, am citit-o deja de doua ori, in romana si engleza. Am observat alte detalii in amandoua cartile, asa ca ma gandeam ca de data asta nu mai are ce sa ma mire.
Apai, nasol. Ca a avut. Au fost cateva pasaje pe care fie nu le-am retinut eu din celelalte doua, fie faceau parte din bucatile “interzise” a fi printate de tatal Annei. Inca nu m-am dumirit si nici nu stiu daca doresc sa ma dumiresc.
Desi trist, romanul grafic a fost mult mai usor digerabil. Astept sa vad si parerea fetelor dupa ce il vor citi.
Pana acum, eu ii dau nota mare!