O carte despre experientele lui Huxley cu mescalina, un drog halucinogen. In primul eseu din aceasta carte, “Portile perceptiei”, sunt descrise amanuntit aceste experiente. Prima parte a cartii recunosc ca nu m-a prins aproape deloc. El leaga multe dintre experientele traite de operele unor artisti sau autori celebri, mai ales pentru a dovedi efectele vizionare puternice pe care le poate produce arta. Religia devine foarte importanta atunci cand discuta opiniile sale despre motivul pentru care oamenii iau droguri si despre modul in care oamenii incearca sa obtina experiente vizionare. “Atunci cand, indiferent de motiv, barbatii si femeile nu reusesc sa se transcenda pe ei insisi prin intermediul cultului, al faptelor bune si al exercitiilor spirituale, ei sunt inclinati sa recurga la surogatele chimice ale religiei.”
Cel de-al doilea eseu, “Raiul si iadul”, ofera o analiza mai generala a capacitatii fiintelor umane de a atinge transcendenta și cunoasterea. Povesteste despre rai si iad si despre o cale de mijloc la care se poate ajunge prin utilizarea mescalinei. Subliniaza importanta starii de spirit a persoanei care incearca sa aiba o experienta vizionara, cum ar fi persoanele care suferă de boli precum schizofrenia sau persoanele care sunt pacatoase. Atunci cand aceste persoane incearca sa ajunga in rai sau in iad, se vor trezi blocate intr-o zona de mijloc intunecata din care nu pot scapa.
Cel mai important pasaj din carte, pentru mine, a fost acela in care am primit o explicatie diferita la “de ce tin oamenii religiosi post” – pentru ca este cea mai rapida modalitate, prin privarea de mancare calitativa, deci fara nutrienti sau vitamine, de a scadea randamentul mental al oricarui om, pentru a-l pregati mai bine pentru doctrina religioasa la care va lua parte imediat dupa terminarea postului.